Alimentatie

Alimentatia   Alimentaţia omului reprezintă unul dintre stâlpii fundamentali a construcţiei sale.  Sănătatea şi echilibrul fiecăruia, se află în corelaţie directă cu hrana. Deprinderea unei alimentaţii adecvate, aduce, împreună cu alte elemente corecte de comportament, o viaţă sănătoasă. În ceea ce priveşte actul hrănirii, nu este important doar ce mâncăm, ci şi cât, când şi cum ne alimentăm.   După cum se ştie, nu numai hrana nesănătoasă dăunează corpului uman, ci şi un mod de hrănire necorespunzător, derivat din deprinderea unui comportament alimentar greşit.

Alimentul

Alimentul reprezintă un produs mai mult sau mai puţin natural capabil să îi asigure omului energia necesară desfăşurării activităţilor biologice, intelectuale şi fizice, dar şi nutrienţii necesari construcţiilor şi modificărilor celulare. Alimentul potoleşte senzaţia de foame, iar multora le procură senzaţia de plăcere şi de satisfacţie.   Se cunoaşte foarte bine faptul că nu orice aliment este benefic corpului uman. Astăzi, aproape că a intrat în vorbirea cotidiană, expresii ca; "hrană nesănătoasă" sau "hrană sănătoasă". Calitatea unui aliment rezidă atât din sursa din care provine, cât şi din modul  de prelucrare industrială sau casnică al acestuia.   Alimentele care se găsesc astăzi pe piaţă, sunt naturale, seminaturale sau chiar semisintetice. Dintre toate acestea, se ştie bine, cele mai sănătoase sunt cele de provenienţă naturală, care nu conţin adaosuri sintetice (aditivi), care nu au trecut prin procese de rafinare industrială şi care nu au fost excesiv de prelucrate din punct de vedere culinar. O importanţă deosebită pentru sănătatea omului, o au acele alimente naturale neprelucrate în vreun fel, de obicei de origine vegetală, cunoscute sub denumirea de crudităţi.   • Alimentul nu este doar materie şi energie ci este şi informaţie   Omul, fie că îi place sau nu, este, ca orice fiinţă de pe Terra, o verigă a lanţurilor trofice, ceea ce înseamnă că prin intermediul hranei sale, schimbă informaţie, materie şi energie cu mediul înconjurător. Deja, noua ştiinţă numită nutrigenomica, a adus dovezi în legătură cu influenţa alimentelor asupra informaţiei genetice înscrisă în lanţurile noastre de ADN şi ARN. Desprins de natură şi închistat într-o civilizaţia sintetică, omul modern riscă, prin produsele alimentare cu un grad mare de procesare, să îşi denatureze grav nu numai sănătatea imediată ci şi materialul de bază ai cromozomilor săi, cu consecinţe încă necalculabile asupra lui şi a urmaşilor săi. Astfel, actul hrănirii devine unul de mare responsabilitate asupra viitorului întregii specii umane, căci deja trăim într-o lume în care copii sunt mai bolnavi decât părinţii şi chiar, în prea multe cazuri, mor înaintea acestora.

Alimentaţia echilibrată

Organismul omului se menţine cu atât mai sănătos cu cât alimentaţia este mai echilibrată. O alimentaţie diversificată, individualizată (după modul de viaţă, sex, efort, starea de sănătate), corect compusă din punct de vedere caloric şi care respectă raportul optim dintre substanţele principale (glucide, proteine, lipide, fibre vegetale), poate fi considerată a fi alimentaţie echilibrată. Acest tip sănătos de hrănire presupune moderaţie în toate privinţele. Alimentaţia echilibrată trebuie să dea răspunsuri adecvate la cele trei întrebări fundamentale ale actului hrănirii, şi anume la: ce, cât şi cum mâncăm?

Alimentaţia dietetică

În faţa unei boli, alimentaţia pacientului trebuie schimbată, atât pentru a se evita introducerea în organism a unor substanţe nefavorabile dereglajului instalat, cât şi în scopul folosirii hranei ca "aliment-medicament". Pe acest considerent, în cazurile de boală, se alcătuiesc diete chibzuite, cu valoare terapeutică (dietoterapeutică).   Alimentaţia dietetică însă, nu se adresează doar oamenilor atinşi de vreo afecţiune, ea prezentând un rol activ în prevenirea bolilor, constituindu-se deci, într-un factor profilactic de importanţă majoră. De aceea, în lumea modernă, în care alimentaţia convenţională şi-a dovedit nocivitatea, apelarea la preparate dietetice, poate decât să aducă beneficii organismului uman .

Compoziţia alimentelor

Alimentele, în funcţie de provenienţă, de tehnologia industrială de obţinere şi de modalitatea culinară de preparare, au o compoziţie distinctă, atât sub aspectul cantităţilor de compuşi bio, cât şi a raportului dintre aceştia. Pe lângă compoziţia chimică, preparatele culinare se disting prin ingredientele din care sunt alcătuite .

Clasificarea alimentelor

Criteriile de clasificare a alimentelor sunt deosebit de variate. Din multitudinea de clasificări, am ales câteva mai concludente, pentru ca oricine să poată desprinde o idee în legătură cu această temă.

Nutrienţii din alimente

Alimentaţia omului are, în primul rând, menirea de a asigura prin alimente, acei compuşi bio care sunt esenţiali organismului şi care poartă denumirea de nutrienţi.   Pentru omul care vrea să trăiască sănătos, este la fel de importantă atât cantitatea de nutrienţi din sursele de hrană, cât şi raportul dintre principalele substanţe active din punct de vedere biologic .

Hrana sănătoasă şi hrana nesănătoasă

Omul nu poate beneficia de o viaţă sănătoasă fără să îşi însuşească un mod sănătos de alimentaţie. Pentru organism, cele mai propice alimente, sunt cele simple şi naturale .

Dezechilibre alimentare

În urma unei alimentaţii necorespunzătoare, mai repede sau mai târziu, apar o serie de tulburări care perturbă sănătatea omului. Fenomenele care însoţesc dezechilibrele alimentare sunt cauzate de lipsa unei alimentaţii diversificate şi echilibrate sau de către un comportament alimentar dăunător. La baza dezechilibrului alimentar stă adesea malnutriţia, atât în cazul subalimentaţiei (subnutriţiei) cât şi în acela a supraalimentaţie (supranutriţiei).

Comportamentul alimentar

Comportamentul alimentar desemnează atitudinea omului în faţa hranei, fiind o componentă importantă a alimentaţiei. Este foarte important ce mâncăm, dar aceasta nu însemnă că putem neglija modalitatea în care mâncăm, dacă dorim să trăim sănătos.

Diete şi preparate dietetice

Dieta este o metodă de alimentaţie, profilaxie şi de tratament (dietoterapie), care se bazează pe alcătuirea unor meniuri care respectă atât regulile generale ale unei alimentaţii sănătoase cât şi particularităţile adresate scopului urmărit (menţinerea sănătăţii, creşterea rezistenţei fizice sau intelectuale, fortificarea imunităţii, ameliorarea unor afecţiuni, depurarea corpului, cruţarea organismului, încetinirea evoluţiei unor boli generative, combaterea surplusului de greutate, etc.). Preparate dietetice sunt produse naturale numite alimente - medicament, deoarece posedă atât principii nutritive cât şi curative.